CENTRUL DE STUDII ANTICE ŞI TARDOANTICE (CSATA)

 

DESCRIERE

Centrul de Studii Antice şi Tardoantice (CSATA) vizează promovarea studiului limbilor latină şi greacă şi a cercetărilor de antropologie istorică în domeniul culturilor antice şi tardoantice.

Problema actuală a refluxului studiilor clasice este nu doar una care ţine de programele universitare de învăţământ, ci şi una identitară. Europa actuală are câteva rădăcini culturale (culturile antichităţii clasice şi târzii, creştinismul şi culturile populare tardoantice şi medievale), în absenţa cărora conceptul de identitate europeană riscă să devină o formulă golită de conţinut. În acest context, studiul limbilor şi culturilor antice are deopotrivă un rol formator şi poate deveni o sursă identitară fundamentală pentru modernitatea târzie actuală. De altfel, ideea imperială romană, reformulată periodic de fiecare epistemă europeană, constituie rădăcina directă a ideii Europei unite.

Nu este posibilă o unificare social-economică reală a ţărilor europene fără o unificare culturală. Or, atare integrare culturală presupune nu numai colportarea valorilor culturii de masă, ci şi regăsirea valorilor europene clasice, perene, esenţiale pentru o redefinire identitară autentică.

Studiile culturale antice şi tardoantice (lingvistice, antropologico-istorice) au rolul de a oferi date utilizabile în reconstruirea identităţii culturale europene, în contextul tensiunii dintre refluxul tradiţiilor locale (care urmăresc menţinerea specificului local) şi exigenţa globalizării (identitatea europeană transfrontalieră).

Centrul de Studii Antice şi Tardoantice încearcă să umple acest gol în cercetarea fundamentală regională şi se axează în principal pe studierea limbilor greacă şi latină şi a culturilor antice şi tardoantice. Prin Centrul de Studii Antice şi Tardoantice intenţionăm să constituim o bază de date extrem de utilă atât pentru cercetările ştiinţifice ulterioare, cât şi în elaborarea de strategii culturale şi politici patrimoniale (vizând valorificarea moştenirii culturale antice din România).


SCOP

Centrul de Studii Antice şi Tardoantice are drept scop cercetarea aprofundată a limbilor latină şi greacă veche, precum şi a culturilor antichităţii clasice şi târzii, în vederea creării unor baze de date lingvistice şi antropologico-istorice. Aceste date sunt importante atât în dezvoltarea cercetării ştiinţifice fundamentale, cât şi în vederea elaborării de strategii culturale şi politici patrimoniale în România de azi.

 

OBIECTIVE

Centrul de Studii Antice şi Tardoantice vizează atât cercetarea în domeniul limbilor clasice şi culturilor antice şi tardoantice mediteraneene, cât şi valorificarea datelor în activitatea didactică.

Cercetările sunt realizate de echipe de specialişti provenind din diferite domenii (filologie, filosofie, teologie, antropologie culturală) şi urmăresc abordarea interdisciplinară a culturilor antice şi tardoantice.

Cercetarea are în vedere următoarele direcţii principale:

1.      cercetări lingvistico-istorice (morfosintaxă istorică latină şi greacă, lingvistică indoeuropeană);

2.      cercetări de antropologie istorică a societăţilor antice şi tardoantice;

3.      studierea religiilor antichităţii clasice şi târzii (religiile hegemonice şi religiile subalterne, religia populară);

4.      cercetări asupra moştenirii culturii antice în Transilvania, Ţara Românească şi Moldova (sec. XVII-XIX);

5.      cercetări de paleografie (codicologie, papirologie şi ecdotică) în arhivele din România şi din Europa Centrală;

6.      cercetări de patristică şi paleocreştinism;

7.      cercetări asupra curentelor culturale antice şi tardoantice;

8.      crearea, pe baza datelor lingvistice şi cultural-istorice, a unei Arhive de Antropologie Istorică Antică şi Tardoantică (texte, suport multimedia, material foto şi video) în limbile latină, greacă veche, română şi engleză; în viitor, intenţionăm transformarea arhivei într-o bază de date cu utilizatori multipli.

 

MIJLOACE

1.      realizarea de proiecte comune de cercetare regională (central‑ şi est-europeană,  balcanică) şi la nivel european;

2.      parteneriat cu instituţiile centrale şi internaţionale, cu organizaţii non-guvernamentale de profil;

3.      organizarea de cursuri de limbă şi cultură latină şi greacă veche;

4.      organizarea de seminarii, workshop-uri, trainingjoint researches, simpozioane şi conferinţe naţionale şi internaţionale pe teme de interes legate de limbile latină şi greacă, precum şi de culturile antice şi tardoantice mediteraneene;

5.      realizarea de videodocumentare antropologico-istorice;

6.      publicarea de cărţi (ediţii critice bilingve din autorii antici şi creştini, lucrări de autor) şi editarea unei reviste ştiinţifice de specialitate (Orma. Revistă de studii etnologice și istorico-religioase), cu apariţii bianuale.

 

SURSELE DE FINANŢARE

Centrul de Studii Antice şi Tardoantice se susţine, în primul rând, din programe de finanţare naţională şi europeană, ale autorităţilor naţionale şi locale. O altă sursă este constituită din donaţii şi sponsorizări.

 

STRUCTURA

Centrul de Studii Antice şi Tardoantice funcţionează în cadrul Facultăţii de Litere, la nivelul Catedrei de Filologie Clasică. 

CSATA e structurat în două departamente:

1. Departamentul de Lingvistică istorică (latină, greacă şi lingvistică indoeuropeană);

2. Departamentul de Culturi Antice şi Tardoantice (literatură latină şi greacă, literatură creştină latină şi greacă, religiile antichităţii clasice şi târzii)

Pentru cercetările istorico-lingvistice şi de antropologie istorică a culturilor antice şi tardoantice sunt cooptaţi doctoranzi, masteranzi şi studenţi de la secţia de filologie clasică. Precizăm faptul că majoritatea studenţilor de la secţia de filologie clasică sunt deja absolvenţii altor facultăţi (filosofie, teologie, istorie), iar în unele cazuri chiar doctoranzi sau doctori, astfel încât activitatea lor ca cercetători în domeniul lingvistic şi al studiilor culturale antice este mai mult decât o simplă promisiune. Începând cu primul număr (în 2004), până acum au apărut 12 volume tematice ale revistei Orma, editată de membrii departamentului nostru, în care au fost publicate lucrări ale studenţilor şi absolvenţilor secţiei de filologie clasică a Universităţii Babeş-Bolyai.

Totodată, CSATA urmărește resuscitarea și relansarea Anuarului Institutului de Studii Clasice Cluj (AISC), sub patronajul multiplu al Departamentului de Limbi și Literaturi Clasice (Carmen Fenechiu), al Departamentului de Istorie Antică  și Arheologie și al Institutului de Studii Clasice (Sorin Nemeti). AISC a apărut în perioada 1928-1948, fiind o publicație de referință în cultura interbelică. Și-a încetat existența după Reforma Învățământului din 1948, care a desființat filologia clasică clujeană.

În cadrul CSATA, sunt organizate, cu periodicitate lunară, Seminarele DLLC, în colaborare cu Departamentul de Istorie Antică și Arheologie (UBB), cu Institutul de Studii Clasice (UBB) și cu unele departamente ale Facultății de Litere: Seminarul de Studii Clasice (filologie latină și greacă; filologie romanică; teorii lingvistice și teorii literare în antichitate și în Europa postantică; literatură comparată; istorie, arheologie și epigrafie). Seminarul de Studii Istorico-Religioase (fenomenul religios în antichitatea clasică și târzie; paleocreștinism; teorii ale religiilor; religie și societate). Seminarul de Studii etno-antropologice (antropologia societăților și culturilor antice; antropologie socială și culturală comparată).

Fiecare colectiv dispune de autonomie în stabilirea tematicii de cercetare, precum şi de o autonomie financiară corespunzătoare finanţărilor obţinute.

Se urmăreşte totodată colaborarea cu colegii de la alte departamente ale Universităţii noastre, din centrele de cercetare clujene sau din alte centre universitare. Se vizează, pentru început, atât o mai bună structurare şi monitorizare a direcţiilor de cercetare existente, cât şi promovarea unor linii de studiu noi.

 

 

ORGANIGRAMA


Director

Conf. dr. Vasile RUS, Facultatea de Litere, DLLC, Universitatea “Babeş-Bolyai”

Secretar

Lect. dr. Carmen FENECHIU, DLLC, Facultatea de Litere, UBB


Consiliul științific

Conf. dr. Vasile RUS, Facultatea de Litere, DLLC, UBB

Lect. dr. Bogdan NEAGOTA, DLLC, Facultatea de Litere, UBB

Lect. dr. Carmen FENECHIU, DLLC, Facultatea de Litere, UBB

 

Membrii Centrului de Studii Antice și Tardoantice

Membri fondatori

Conf. dr. Vasile RUS, Facultatea de Litere, DLLC, Universitatea “Babeş-Bolyai”

Lect. dr. Bogdan NEAGOTA, DLLC, Facultatea de Litere, UBB

Lect. dr. Carmen FENECHIU , DLLC, Facultatea de Litere, UBB

Lect. dr. Cristian Ioan BAUMGARTEN, DLLC, Facultatea de Litere, UBB

Membri

Dr. Vasilica CRISTEA, Biblioteca Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca

Asist. dr. Ovidiu SFERLEA, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea din Oradea

Dr. Mircea Grațian DULUȘ, Department of Medieval Studies, CEU Budapest

Dr. Alexandru DUDĂU, prof. limba latină, Liceul Gheorghe Șincai, Cluj-Napoca

Dr. Hajnalk TAMAS , Universitatea Catolică din Leuwen

Drd. Marina CRISTEA, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca

Drd. Mădălina ȚOCA, Universitatea Catolică din Leuwen


In memoriam Friedae Edelstein

S-a stins din viaţă Doamna Profesor Doctor Frieda Edelstein, personalitate marcantă a Filologiei clasice clujene, formată la şcoala marilor profesori Teodor Naum şi Ştefan Bezdechi. Timp de 50 de ani a îndrumat cu temeinicie numeroşi studenţi în desluşirea arcanelor textelor latine. Cei care au avut privilegiul de a lua parte la cursurile şi seminariile de limbă latină predate de Domnia sa vor păstra amintirea unui latinist de excepţie şi a unui dascăl dedicat şi exigent, care transmitea bucuria descoperirii autorilor clasici (în special Tacitus, Cicero si Seneca). Cursul de sintaxă latină conceput de Domnia sa, graţie căruia numeroase generaţii de studenţi au învăţat să înţeleagă în profunzime construcţia şi funcţionarea unui text latin, rămâne şi azi un reper al Filologiei clasice clujene. Noi, cei formaţi de Domnia sa, vom resimţi profund această pierdere.

Requiescat in pace!